Pământurile albe, uneori acoperite de iarbă verde, alteori cu grâu.
Pomii, niște plopi albi imenși cu multe frunze, tot timpul mișcătoare.
Drumul pietruit cu piatră pătrată și gri, mergând pe lângă râu.
Râul liniștit, destul de lat, cu apa de un albastru intens și tot timpul limpede.
Peștii omniprezenți, mari, foarte vizibili.
Și nuferi, mulți nuferi.
Ținuturile acestea le-am vizitat de multe ori. Acum le-am vizitat cu tine.
Ne plimbam cu o șalupă pe râu, în aval, către o mare la fel de albastră ca și cerul. Era însorit și adia un pic vântul. Părul tău auriu dansa în soare și vânt. Mă țineai cumva de mijloc, prin spate, cu amândouă mâinile și îmi vorbeai la ureche. Lângă tine mai era o fată tânără. Stăteam chiar în partea din față a șalupei și uneori ne aplecam să vedem peștii din apă. Cu cât mergeam mai mult către mare, cu atât erau mai multi pești. Eram veseli și ne simțeam bine. Ne minunam de cât de frumoase erau toate. Văzând atâta pește, doreai ca la întoarcere să mâncăm pește.
M-am trezit din visare când m-ai strâns foarte puternic de mijloc și ai vrut să mă săruți.
Vis.
*
5500 vizite