Nu știu cand am învățat să iubesc. Eminescu mi-a transmis prin versurile sale multe feluri frumoase de a vedea femeia. Anii adolescenței, cu toate observațiile și experiențele acelor vremuri, mi-au scos în față multe caractere feminine și așa am început să înțeleg ce îi place unei femei.
Am iubit multe femei, nu doar pe cele care m-au iubit. Uneori am iubit în tăcere, neîmpărtășit. Sex însă, nu am făcut cu toate femeile care m-au iubit. Și nici cu toate femeile pe care eu l-am iubit, nu am făcut sex.
Dacă s-a întâmplat să simt că nu este potrivit să mergem și acolo, în direcția de a face sex, de foarte multe ori, m-am oprit și nu am făcut-o, iar unele femei, chiar mi-au reproșat asta, uneori subtil, alteori direct - dacă am fi făcut și sex ar fi fost altfel, poate ar fi fost mai bine.
Știi câtă durere simte o femeie care te alege să faci sex cu ea, iar tu o refuzi?
Una din ele a rămas necăsătorită și chiar și-a dezvoltat o relație lesbiană.
Una mi-a spus că nu poate încerca o relație cu alt bărbat, dacă acela nu dovedește o tandrețe măcar ca a mea.
O alta mi-a spus că nici femeile nu iubesc așa frumos ca mine...
Mă înfioară numai gândul că urmează să mă atingi, mi-a spus o alta.
Într-o zi, o doamnă cu care am ajuns să vorbesc la un eveniment, mi-a spus că dragostea trece prin stomac. Am zâmbit, că îmi era și mie foame la ora aceea. După eveniment am invitat-o la masă, la cină, la un restaurant micuț, unde i-am cerut voie să o țin de mână. Și m-a lăsat. Iar cina a mâncat-o în brațele mele. Apoi a vrut să mergem la mine acasă. I-am amintit că dragostea trece prin stomac, și dimineața s-ar putea să nu îi ofer bani de taxi, iar ea m-a sfătuit să nu mai cred tot ceea ce spun femeile...
Cu timpul, cu fiecare femeie pe care am întâlnit-o și după care țin să spun că nu am alergat, dar care a rămas sau a dorit să rămână cu mine sau în preajma mea, am înțeles cum sunt.
Sunt dragostea, cu tot ce ține în ea, o persoană ca o primăvară crudă, ca o vară fierbinte, ca o toamnă colorată, ca o iarnă albă cu milioane de steluțe de vis. Sunt frunze și vânt, flori și culori, fum și parfum, răsărit și apus, ploaie și soare, piatră și apă, zbor și cer... Sunt șoaptă, sărut, căldură, sărut, lumină, sărut, îmbrățișare, sărut, iar parfum, iar sărut...
Nu te oblig să mă vrei. Te naști să mă vrei. Mă dorești în fiecare clipă și nu știi de unde să mă iei. Dacă se întâmplă să mă întâlnești, nici nu știi cine sunt. Poți să mergi mai departe cu mine și să afli, sau poți să mergi mai departe singură, și nu o să știi niciodată...
Cam așa se întâmplă de fiecare dată. Cam așa s-a întâmplat mereu.
Eric
*
19846 vizite