Ca la două zeci de ani

Aniversare

Posted by Thomas on 2020-12-13 Jurnal

Știam de câteva zile că voi primi de acasă un pachet ca de sărbătoare. Eram militar, împlineam 20 de ani și mă gândeam să sărbătoresc și eu cât de cât această vârstă.

Eram cu camionul într-o cursă de aprovizionare și mă întorceam la unitate după ora prânzului. Dar, la întoarcere, surpriză! Cei care au primit pachetul s-au gândit că la ce să mă mai aștepte și pe mine, cel sărbătorit. Și au mâncat tot ce primisem pentru masa festivă: zacusca, sandwich-urile, friptura, carnații, fursecurile, tortul, șampania. Au mai lăsat o jumătate de pâine și un pic de muștar într-un borcan. Le-am găsit într-o sacoșă de plastic pe patul meu în dormitor.

Bine înțeles că m-am enervat la culme. Cum să fi atât de nesimțit și să îți bagi nasul într-un colet dacă nu îți aparține?
Dar după ce m-am mai liniștit din înjurat, mi-a venit o idee. Pentru că se știa că vreau să îmi serbez ziua, am lansat invitația pentru masa de seară. Dragii mei camarazi, care mai devreme mâncaseră tot, nu au mai servit la popotă masa de seară programată. Nici nu mă așteptam să creadă într-o altă masă festivă, dar...

La masa de seară am tăiat jumătatea de pâine în felii mici și le-am uns cu muștar. Le-am pus pe un platou și le-am așezat pe masă, împreună cu un bidon de doi litri de apă de la robinet. Apoi i-am invitat pe dragii mei camarazi:
- Îmi voi aminti toată viața de această zi, chiar și așa, cu masa goală și cu certitudinea că nu v-ați gândit nicio clipă și la mine chiar de ziua mea. Să aveți poftă ! Și am plecat din sala de mese.

În cele câteva secunde cât am trecut printre ei spre ieșire, i-am văzut pe câțiva, rămași muți și nemișcați, albi la față și cu privirea în pământ. Cam așa a fost aniversarea mea la două zeci de ani!

*

2414 vizite

Comenteaza




Citeste si

Albinele

O viață de muncă


Citeste si

Abuzul

Puterea


Citeste si

Fățărnicie

Ajută-ne Dumnezeule!


Citeste si

Obositor

Rețelele social-media