Înaintea declanșării pandemiei de Covid oamenii luau în râs tot ceea ce se scria în presa despre aceasta. Îmi amintesc cum în Spania apăruse o fotografie devenită virală cum americanii, rușii și japonezii tratau covidul cu medicamente, iar spaniolii se tratau cu vin, ciocnind paharele. Era o relaxare totală, o ignoranță completă.
Apoi au început decesele, foarte multe. Totul a luat o întorsătură dramatică în câteva zile. Populatia a fost izolată în case prin ordin de guvern. Frica de moarte și disperarea pluteau în aer, iar oamenii i-au cerut ajutorul lui Dumnezeu, promițând că se vor schimba.
Circulau în mediile virtuale tot felul de filmulețe motivaționale de credeai că s-a mutat raiul pe pământ. Că vom fi mai buni, că vom proteja planeta, că tot felul...
Dar după doi ani de luptă cu boala, la reluarea vieții normale, nu s-a schimbat nimic. Din contră, lumea este și mai agitată, și mai grăbită, și mai nerecunoscatoare. A crescut nervozitatea, agresiunea, s-au înmulțit accidentele rutiere, politețea a dispărut și ea, amabilitatea este o piatră rară. Toți oamenii trăiesc cu răutate doar pentru astăzi și astăzi vor totul. Au uitat cu totul de Dumnezeu și de toate promisiunile...
- Dumnezeu?... Care Dumnezeu?...
*
328 vizite